polyhedral
ziceam mai demult (intr-un context diferit) ca oamenii se comporta diferit in functie de circumstante (stiu, este the most amazing discovery since ...well, fire).
din acest motiv i strongly believe ca nu poti cunoaste niciodata un om pe deplin, pentru ca perspectivele tale vor fi tot timpul limitate. intr-un fel vezi un om daca il iubesti si in cu totul alt fel daca il urasti sau daca iti este indiferent.
si atunci, cine te cunoaste mai bine? cel care te iubeste sau cel care te uraste? sau cel care te vede doar pentru o secunda si nu stie nimic despre tine?
si acum o sa ma contrazic si o sa spun ca poti sa cunosti o persoana in intregime daca, pe rand, iti este indiferenta, o urasti, o iubesti. (optimismul m-a pus sa trec iubirea ultima. i also believe in happy endings.)
dar poti sa treci de la o stare la alta? poti sa iubesti o persoana dupa ce ai urat-o? si ce te face sa remarci o persoana daca ti-a fost indiferenta pentru mult timp?
so the question is : can you ever truly know someone?
or better yet : do you want to know someone that well?
do you really...?
pai eu cred ca oamenii cu care you spark off si poti sa joci un ping-pong verbal sunt aia pe care trebuie sa get to know better si sunt miliarde *oh yes i mean it* de factori care sa influenteze brusca trecere de la ura la iubire la indiferenta (nu in ordinea asta).
cred ca cel care te iubeste poate sa te cunoasca cel mai bine. love=accepting and loving people despite their faults.
poti super usor sa treci de la o stare la alta si un detaliu cat de mic te face sa remarci o persoana din jur cu o eticheta mai dubioasa.
yes, you do. that's why you make friends. it's inherent.
merimeriquitecontrary said... Monday, April 02, 2007 9:02:00 PM
ok, here goes my attempt at a decent comment.
can you ever truly know someone?
din pctu asta de vedere (ca you can only discover one side of someone at a time), nu. de fapt, io cred ca nu poti cunoaste pe cineva pe de-a-ntregul. because people are just so damn complicated and wonderfully complex, y'know?
o persoana nu e, cum ai zis si tu, cum zambeste cand e in companie placuta/cum tipa cand e intr-o situatie-criza. (fire for the win! XD)
o persoana e ambele si much more. poate ca niste rubik's cubes. but way awesomer. that's, i guess, the great psychological aspect of this getting to watch people thingy.
imi place cum lumea se schimba in functie de circumstante (maybe that's why "survivor" ma amuza atat de mult, too). in "dune" (one of the things i remember, ca the book was actually smarter than this), cu a lot of training, puteai sa-ti modifici elemente ale personalitatii pe care we, normal people, le consideram constant. so yeah.
also, digressing is bad :p
nu cred ca x il poate cunoaste pe y in intregime, because there'll always be a part of y no-one, no-one could ever discover. we live in a society, sure, we are social creatures, yes, but we have inner-worlds, too.
in acelasi lant de cauze/consecinte se afla si my steadfast belief ca we have no right to judge other people (FIRE!). adica, x poate sa zica, "moama, ce bou e y ca nu vrea sa-mi imprumute pixu", but x nu stie totul despre y (what if y had past traumas with pens? eh?), deci parerile lui (x) ar fi shallow, and thus(ly \:D/), futile.
basically, i feel like i've babbled again, without actually having a point :)) buuuut. ce vroiam sa zic e ca i agree with you, nu putem cunoaste in intregime o pers pt ca every person reprezinta alte universuri in miniatura. si also, noi abia reusim sa ne discover pe noi insine. the point is (ahem) ca nu this is the point: sa get to know someone 100%, ci sa create something with someone (life. and that sounds de parca i'm pro-procreare. which i'm not necessarily. ma refeream la diverse aspecte ale vietii: sa create love cu someone, or drama with another someone, etc), sa create altceva cu altcineva. sa interact and self-develop.
i guess. :D (you will never want me to comment ever again! l-) :)))
Anonymous said... Monday, April 02, 2007 9:35:00 PM
Post a Comment